Blog

Team building DeOSBiT

Gabriel Activități, Știri
0

Zi frumoasă de vineri, prima zi a lui brumar. Echipa OSB Timișoara împreună cu viitorii recruți ai organizației au pornit spre Centrul de Tineret  „Chevereș” pentru o nouă ediție a unui Teambuilding DeOSBit.

În autobuz atmosferă caldă, oameni frumoși, veseli și prietenoși. Astfel, drumul până în Chevereșu Mare nu a fost plictisitor fiind animat de jocuri, cântece și voie bună… până la un moment dat, când autobuzul s-a oprit în marginea unei păduri și ni s-a spus să coborâm. Evident toată lumea zâmbea și credea că-i o glumă, dar am înțeles că totul este serios atunci când ni s-a spus să găsim tabăra în pădure și incetișor, autobuzul a dispărut după copaci.

 

Șase ore de mers pe jos, întuneric și oboseală. Aici am învățat prima lecție și am făcut primul pas spre formarea unei echipe, atunci când ne ajutăm între noi să pașim peste tufișuri și spini. Ne-am dat fiecare cu părerea cam unde ar putea fi tabăra și cam ce drum trebuie urmat. Provocarea aceasta am asociat-o cu munca în organizație, unde contează foarte mult ca fiecare să se dea cu părerea, să se ajute între ei  și să ia decizia cea mai bună. Când am ajuns în tabără era deja noapte de-a binelea, organizatorii ne așteptau cu mâncarea pregătită și am avut o dezbatere cu Mircea Mereacri, vicepreședinte ANOSR, despre importanța voluntariatului în zilele noastre și despre evoluția învățământului în România și Republica Moldova.

A doua zi, mai odihniți am avut un training despre importanța conlucrării în echipă, acesta fiind urmat de un joc care ne-a dus cu secole în urmă, intitulat „Capture the flag”. Participanţii au fost împărțiți în patru triburi care își aveau construit un orășel în pădure și flagul, care era inima tribului, era situat în centru. Am fugit prin pădure spre a nu fi luați prizonieri, am făcut alianțe și am furat flaguri. Până la urmă am învățat o lecție foarte importantă: Cu cât suntem mai uniți, cu cât ne ajutăm mai mult, cu atât suntem mai puternici. Ziua a continuat cu o seară socială cu genericul „Unitate prin diversitate” unde s-au purtat discuții interactive și interesante.

În sfârșit în ultima zi am fost puși în fața unei adevărate provocări: Într-un timp foarte scurt a trebuit să gândim un proiect nou și folositor comunității în care trăim. Înainte de plecare am discutat despre zilele petrecute în tabără și despre lecțiile învățate aici.

Frunze, soare, pădure, distracție, oameni, prieteni, liniște, echipă, înțelegere… sunt doar câteva clipe imprimate în suflet în urma unui week-end cu adevărat DEOSEBIT.

 

(autor: Virginia Romanovici )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.