Blog

REZOLUTIE

Vasile Lozovan Presa, Scrisori deschise
0

Cu privire la recunoasterea cetateniei romane Basarabenilor, Bucovinenilor
si celorlalti Exilati, prin procedura simplificata in fata Tribunalelor

In conformitate cu prevederile documentelor europene si internationale si ale art.7 din Constitutia Romaniei,
Din dorinta de a contribui la inlaturarea erorilor trecutului, cu prioritate a celor generate de ocupatia sovietica in Estul Europei,
In consens cu initiativele de condamnare a comunismului ca sistem criminal, degradant, inuman din Parlamentul European dar si din Parlamentul Romaniei si din statele baltice,
Ca minima reparatie morala, asumata de Guvern prin masuri reparatorii inclusiv patrimoniale,
In considerarea raspunderii pe care oricare Stat o are pentru cetatenii sai, pretutindeni in Lume,
In cadrul parteneriatului romano-roman,

Organizatiile participante la cea de-a X-a Editie a Universitatii de Vara Izvorul Muresului, constituite in Comitet de Sprijin pentru initiativa legislativa, apreciaza necesare urmatoarele:
I. Romania, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, sa procedeze de indata printr-o procedura simpla, la recunoasterea calitatii de cetatean roman a descendentilor din cetatenii Regatului Romaniei, care, dupa 1946 au fost abandonati (cu teritoriu cu tot) de autoritatile Statului Roman.
Intarziata impardonabil, recunoasterea (termen distinct de dobandire sau re-dobandire si de care ne delimitam) cetateniei romane pentru acele persoane care au dobandit-o prin nastere sau care au dobandit-o ca traitori in cuprinsul Regatului Romaniei pana la ocuparea de catre urss la sfarsitul celui de-ai doilea Razboi Mondial a tarii noastre (incepand cu Basarabia inclusivSudul, cu Nordul Bucovinei si Tinutul Herta), precum si pentru descendentii lor, trebuie sa se faca printr-o procedura simplificata.
Era de asteptat ca dupa 1989 printr-o lege speciala cu caracter reparatoriu, Statul Roman sa recunoasca in bloc, drepturile (rezultand din calitatea de cetatean roman) acestor persoane si descendentilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativa sa se faca simple verificari si inregistrari in evidenta populatiei cu eliberarea actelor de stare civila si de identitate.
Astazi, o procedura cu adevarat simplificata de recunoastere a cetateniei romane inseamna:

1. In primul rand ca proba sa fie simpla ( deci fara aberanta probatio diabolica, cu rusinoasa trimitere a solicitantilor in „gura lupului” la autoritatea RM sau Ucraineana pentru confirmari ale denumirilor localitatilor, ale prezentei lor in organizarea administrativa a Judetului X, ori supunerea solicitantilor la calvarul rectificarilor de nume rusificate, ucrainizate, rectificare inutila din moment ce erau prezente in acte celelalte elemente de identificare, stabilire a starii civile.
2. In al doilea rand receptia cererilor sa revina la nivelul autoritatii judetene sau direct instantelor de judecata -Judecatoriile (de la frontiera de nord-est, spre exemplu dar nu numai, ci la nivelul tuturor judetelor – eventual mai putin Municipiul Bucuresti din cauza aglomerarii instantelor) si
3. in al treilea rand, dar cel mai important – pentru urgentarea rezolvarii situatiei – solutionarea cererilor de recunoastere a calitatii de cetatean roman ca si a celor depuse deja la Comisia pentru Acordarea Cetaneniei de pe langa Ministerul Justitiei sa fie data instantei judecatoresti civile (oricarei Judecatorii, apelul la Tribunal la Sectia civila – sectie competenta pentru orice act de stare civila, recursul la Curtea de Apel).

Trebuie spus ca, potrivit tuturor legilor romane privind cetatenia, inclusiv celei semnate de Nicolae Ceausescu in 1971, abrogate in 1991 de Legea actuala – cetatenia romana se dobandea prin nasterea din cetateni romani.(cazul descendentilor din cetateni ai Regatului Romaniei) – Certificatul de Nastere, Buletinul de Identitate, Pasaportul nu fac decat o simpla dovada a acestui drept dobandit prin nastere. In lipsa lor, dovada se face cu orice mijloc de proba permis de legea Romana – Codul Civil Roman si de Codul de Procedura Civila.
Cetatenia nici nu putea fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere. Doar simpla lui vointa (consimtamant neviciat) putea duce la renuntarea la cetatenie, exprimata printr-un demers individual.
Or, nu se poate renunta la cetatenia unui stat printr-o cerere facuta unei autoritati straine. In acelasi sens stipuleaza conventiile internationale si europene cu privire la cetatenie, reglementarile ultimilor ani fiind tot mai complexe in scopul evitarii situatiilor de apatridie.

II. Fiind in interesul Statului Roman, solicitam acordarea cetateniei romane prin simplificarea actualei proceduri legale de dobandire, solicitantilor de etnie romana, in baza propriei declaratii de onoare si a confirmarilor Bisericii si/sau organizatiilor etnice locale. (situatia celor pe care nici Regatul Romaniei nu i-a mai putut cuprinde)

Prin urmare, Invitam in acest sens Guvernul si Parlamentului Romaniei sa procedeze urgent la modificarea si completarea Legii cetateniei.
Ne adresam de asemenea Presedintelui Romaniei, partidelor Politice, Presei si Organizatiilor neguvernamentale sa sprijine initiativa legislativa de modificare si completare a Legii cetateniei in sensul aratat.
Pentru punerea in aplicare a prezentei Rezolutii, se imputerniceste Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, prezentul mandat fiind cu puteri depline.
Anexam un proiect de lege.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *